De-al nost' tată s-ascultăm
Și ce spune a noastră mamă,
Al lor sfat să-l păstrăm,
E demn de luat în seamă.

Sfatul lor, căci ne iubesc,
În inimă să-l păstrăm.
Vorbele lor ne însoțesc
Pe căi bune să umblăm.

O candelă-i sfatul bun,
Iar știința-i o lumină,
Călăuză pe-al nost' drum,
Calea dreaptă să ne-o țină.

De femeia cea stricată
Să cătăm ca să fugim,
Gura ei rea și spurcată
Noi nicicând să n-o dorim.

Căci e ademenitoare
Și la ea să nu poftim.
Frumusețea-i trecătoare,
Din calea ei să fugim...

Averi să nu risipim,
Iubirea ei e stricată,
Din cale-i noi să fugim
Atunci când e măritată.

Curse multe ne întinde,
La tot ce e rău ne duce,
Prefăcută ne cuprinde,
Dar la moarte ne conduce.

Cu semenul bun să fim,
Soața lui s-o respectăm.
Nicicând să nu lăcomim,
Pe el să-l dezonorăm.

Fără minte să nu fim,
Înțelepciune s-avem,
La nimic să nu privim,
Toate să le cercetăm.

Bărbatul ce-i înșelat
Nimic nu poate ierta,
Iar cel care-i vinovat
De ură nu va scăpa!


Câmpia Turzii, 25 octombrie 2015.